Bacalaureat – sesiunea a doua

A venit şi Bacalureatul, sesiunea a doua şi bănuiesc că rezultatele vor fi dezastruoase. Credeţi că s-au pus copiii cu burta pe carte după primul eşec? Nu ...şi mai mulţi decât în prima sesiune au venit chitiţi să copieze şi au fost eliminaţi din examen. Din ce am văzut la televizor, unii au fost convinşi că „D-l Goe...” este nuvelă şi nu schiţă...total pe lângă subiecte. Deci....nu cred că promovabilitatea se va îmbunătăţi în această sesiune. Din ce exemplare am văzut pe la televizor, cred că ar fi mult mai receptivi la următorul comentariu literar, care va trezi poate amintiri plăcute şi unora dintre absolvenţii mei.

Ca să ilustrez cu un exemplu modul în care ora de limba şi literatura română se poate corela cu interesele elevilor noştri, vă propun următorul „COMENTARIU LITERAR” (în circulaţie pe net şi uşor ajustat de mine)- al unuia dintre „textele” cele mai apreciate de către ei.

Opera face parte din repertoriul contemporan de manele şi are ca temă evocarea sentimentelor de dragoste a unui cuplu de îndrăgostiţi într-un spaţiu idilic.

Încă din primele versuri, autorul plasează scenariul erotic într-un mediu feeric.

Ce miracol şi ce vrajă
Stau cu gagica/gagiul pe plajă

Prin folosirea cuvintelor miracol şi vrajă, poetul ne trimite într-o lume magică, interzisă muritorilor de rând. Efectul este completat de plasarea celor doi protagonişti pe plajă – trimitere directă la infinitul mării, care ar putea sugera iubirea nesfârşită, eternitatea. Nisipul ne duce cu gândul la scurgerea timpului, eul liric reuşind astfel să îmbine prin folosirea unui singur cuvânt, atât infinitul cât şi perenul.

În următoarele două versuri, eul liric doreşte să împace relativa bipolaritate dintre infinit şi peren.

Am chef de distractie-
trei luni de senzaţie.

Conştient de clipa fermecată pe care o trăieşte, eul liric îşi avertizează cititorul/ascultătorul că iubirea nesfârşită, dragostea profundă arde intens, asemeni razelor unei zile însorite de vară, comprimându-se în “3 luni de senzaţie”. Necuprinsul este astfel încadrat în limite foarte bine delimitate - trei luni – iar profunzimea sentimentelor umane îmbracă forma senzaţiilor.

Iubirea magică nu are suişuri sau coborâşuri. Aşa cum spune şi poetul, cuvintele de ordine în cazul unei asemenea iubiri sunt cheful şi distracţia alături de gagiu sau gagică.

Folosirea cuvintelor nu este deloc întâmplătoare. Elementele de argou: gagiul, gagica vin să sugereze faptul că cel care vorbeşte este un om obişnuit, care însă, şi-a pus în valoare, talanţii, reuşind să pătrundă într-o lume de vis.

A doua strofă a cântecului descrie opulenţa de care se bucură eroul.

Dau o cheie la Merţan si am plecat pe litoral.
Mi-am pus plinul de benzină
Si în dreapta o blondină.

„Merţan”-ul face trimitere la stilul de viaţă al marilor padişahi. Folosirea expresiei „plinul de benzină” nu este deloc întâmplătoare. Ea ilustrează radicalitatea convingerilor personajului principal. El nu operează cu jumătăţi de măsură. Totul sau nimic pare a fi deviza după care se conduce.

Noţiunea “plin”, are şi un sens metaforic. Ea prezintă maturitatea dragostei dintre cei doi, care tind spre perfecţiune. Acest lucru este confirmat şi de termenii cu care este descrisă marea iubirea a personajului nostru. Fata cu care se iubeste eroul principal nu este o fată oarecare. Ea este o „blondină” - simbol al frumuseţii feminine, aşezate la dreapta bărbatului. Afirmaţia este întărită în versul al doilea din cea de a treia strofă.

Am Merţanul de mult timp
Şi-o blondina prototip.
E a mea numai a mea
Şi-mi petrec vara cu ea.

Hiperbola “blondină prototip” descrie în profunzime calităţile greu de egalat ale iubitei, ea fiind o fiinţă unică. Prin folosirea unui termen tehnic pentru a-şi descrie iubita – “prototip” – autorul ne reaminteşte că dragostea lui este asemeni ţinuturilor exotice, fascinante, dar încă neexplorate în profunzime, afirmaţia fiind întărită şi de plasarea poveştii în anotimpul vara.

Ultima strofă descrie actul de iubire dintre cei doi. În primele două versuri, ne este prezentată atmosfera care domneşte între îndrăgostiţi.

Marea neagră e calduţă,
Blonda-i sexy şi finuţă.

Iubirea se consumă în apa caldă a mării. Cristalinul mării sugerează sinceritatea sentimentelor celor doi, iar căldura apei evocă profunzimea relaţiei dintre ei. Dragostea dintre cei doi este nealterată de scurgerea ireversibilă a timpului.

Ziua stau cu ea la soare,
Noaptea o scot la plimbare.

Succesiunea zi noapte nu poate perturba trăirile profunde alte tinerilor îndrăgostiţi, dimpotrivă sugerează continuitatea în timp a sentimentelor de dragoste.

Lirismul operei este susţinut şi de elementele de prozodie, textul având măsura versurilor de 7-8 silabe, rima împerecheată şi ritmul trohaic.