Şi noi ce mai mâncăm?

Bună seara, dragilor. Iar fusei plecată câteva zile la munte şi n-am mai scris pe aici de o veşnicie. Sunt o blogerriţa total neserioasăJDar asta e…mai trebuie să mai şi trăim, să ne mai şi distrăm…

Am promis că revin cu informaţii despre slăbit, deşi cineva m-a întrebat şi cum poate să se îngraşe. Mai sunt şi exemplare de-astea... fericite…Deocamdată o să mă ocup însă de cei dintâi.

După ani de zile de studiat problema, trebuie să vă spun că sunt multe de învăţat şi de schimbat. Pentru cei care sunt cu adevărat preocupaţi de o alimentaţie sănătoasă şi de schimbarea modului de viaţă, recomand cărţile Mihaelei Bilic şi ale doctorului Gheorghe Mencinicopschi. Cu o simplă căutare pe net le găsiţi.

Dacă pentru unii e mai greu cu lectura, vă ajut eu aici cu un rezumat din cartea doctorului Mencinicopschi « Şi noi ce mai mâncăm ? ». L-am făcut împreună cu elevii pentru un proiect de la şcoală, iar pentru început, ar trebui să-l studiaţi.

ALIMENTELE	NERECOMADATE	RECOMADATE
MEZELURILE	Sunt un adevărat pericol pentru sănătate deoarece din conţinutul lor doar o foarte mică parte este carnea (preponderent organe, şorici, slănină, etc), restul fiind reprezentat de: soia, multe E-uri şi coloranţi. Spre exemplu, carminul se obţine dintr-o insectă prin folosirea în procesul chimic a aluminiului, al cărui consum prelungit poate distruge celule nervoase.	Nu există.
MURĂTURILE	Legumele conservate în oţet	Cea mai bună este varza murată în mod natural, care are efecte benefice pentru sistemul imunitar şi sănătatea colonului, fiind un produs anticancerigen. În plus, conţinutul caloric este foarte bun (20-25 Kcal la 100 grame).
DULCIURI	Toate dulciurile concentrate (prăjituri din cofetărie), produse de patiserie.	Singurele recomandate sunt cele făcute în casă, ca de exemplu clătitele preparate cu făină integrală şi umplute dulceaţă de casă (cu cât mai puţin zahăr adăugat) sau cu legume (de exemplu ciuperci).
CIORBELE	Nu se recomandă acrirea ciorbelor de legume pentru că scade capacitatea de digestie a amidonoasele, iar în combinaţie cu pâinea induc procese de fermentaţie, putrefacţie. Sunt indigeste ciorbele de perişoare, de burtă, care au şi foarte multe calorii.	Sunt foarte bune cele de legume sau de pui ecologic, dar fără adaosuri de făinoase (tăiţei, găluşte, orez, cartofi)
LEGUMELE	Ceapa călită în ulei nerezistent la temperatură (ex: floarea-soarelui, de porum) devine cancerigenă; Fasolea bătută are o încărcătura glicemică ridicată datorita distrugerii mecanice a boabelor ceea ce face ca amidonul să fie foarte uşor de digerat, crescând rapid glicemia.	Toate aduc beneficii sănătăţii: - usturoiul este un atibiotic şi antiseptic general, anticancerigen, antidiabetic, protector al vaselor şi al inimii, bogat în minerale dar şi în calorii (140 Kcal/100 grame) - roşiile prin conţinutul de licopen protejează împotriva efectului cancerigen al razelor solare, accelerează arderea grăsimilor şi meţin sănătatea şi frumuseţea tenului
FAST-FOOD	Pizza americană cu blat bogat în grăsimi artificiale, şuncă, mezeluri, sosuri industriale nesănătoase; Burgerii au o chiflă cu o încărcătură glicemică nesănătoasă.	Pizza italiană, cu blat subţire din grâu integral dur şi ulei de măsline, sos de roşii sau roşii, brânză autentică.
ORGANELE	Creierul este bogat în colesterol (2000 mg%); multe conţin grăsimi saturate.	Ficatul este indicat pentru cazurile de anemie, pentru vedere şi strălucirea tenului (e bogat în retinol). Se recomandă prepararea la grătar sau la cuptor.
CARNEA	Micii, sarmalele, chifteluţele, cotletul, şniţelele, plăcintele cu carne, sunt indigeşte datorită cantităţii mari de grăsimi animale (20%) şi devin toxice în cazul arderii lor pe grătar sau prăjelii în ulei.	Chiftelele din legume prăjite puţin în ulei de măsline. Carnea de pui sau curcan, de preferat friptă sau la cuptor.
SALATELE	Salata de bœuf este o combinaţie de amidonoase şi carne, rezultatul fiind indigest, nesănătos şi hipercaloric.	Salatele de legume asezonate cu ulei de măsline, zeama de lămâie şi condimente; nutriţionişti recomandă consumarea lor cu o jumătate de oră înaintea mesei, neasociate cu crutoane sau brânză în exces; Salata de vinete, zacusca, icrele toate făcute în casă şi cu foarte puţin ulei de măsline.
LAPTE ŞI BRĂNZETURI	Brânza telemea conţine sare în exces; cremele de brânză au numeroşi aditivi; brânzele cu mucegai au multă grăsime şi sare; brânza topită are multe săruri de topire, fosfaţi, citraţi, împiedicând fixarea calciului în oase.	Laptele neasociat cu alte alimente în afara de pâine; probioticele (iaurturi, sana). Urda este uşor digerabilă şi cu un conţinut scăzut în grăsimi.
OUĂLE	Umplute cu pate, carne, maioneza devin indigeste şi hipercalorice.	Ochiuri româneşti (în apă) sau omletă fără ulei (în tigaie Tefal); Ouăle de prepeliţă sunt mai puţin alergene decât cele de găină şi foarte hrănitoare.
PÂINEA	Din comerţ cu numeroşi aditivi alimentari şi conservanţi.	Integrală, autentică, preferabil făcută în casă.
CEREALELE	Cereale cu adaos de zahăr sau chimicale	Cele integrale (conţinut minim de 6 grame de fibre / 100 grame) de preferat în combinaţie cu fructe şi nu cu lapte
SEMINŢELE	Nu se recomandă decât în cantităţi mici (o mână)	Nucile Caju, de Brazilia, fistic neprăjit, seminţe de dovleac, de floarea soarelui.
FRUCTELE	Nu se recomandă în cantităţi mari, mai mult de 1-2 ca gustare sau 100-300 grame pentru fructele mici.	Se consumă numai între mese.
APA	Nu se recomandă consumarea ei înainte, în timpul şi imediat dupa masă.	Se recomadă consumul a 2 l zilnic sau a cel puţin 8 pahare pe zi.
CAFEAUA	Nu se recomadă adaosul de lapte pentru că scade efectul stimulant al cafelei şi creşte durata de digestie.	Are efect antioxidant şi digestiv.
ALCOOLUL	Cocktail-uri, lichioruri foarte bogate în zaharuri.	Maxim 1 pahar de vin (150 ml) pentru femei, două pentru bărbaţi, vin de bună calitate, natural (făra sulfiţi) .
SUCURILE	Cele carbogazoase sunt adevărată bombă calorică pentru organism, bogate în aditivi, coloranţi, E-uri, zahăr şi complet lipsite de valoare nutriţională.	Cele naturale se recomandă în cantităţi mici deoarece au multe calorii şi zaharuri.
ÎNDULCITORI	Zahărul rafinat (alb)	Zahărul brun, mierea, siropul de arţar, extractul din ştevie.