Revelion la Londra

La mulţi ani,dragilor! Să aveţi un an mai bun decât cel care a trecut, să împliniţi ceva în plus, să fiţi mai fericiţi şi zâmbitori!

Văzând titlul, probabil că vă aşteptaţi să mă laud ce bine m-am distrat la Londra şi ce revelion extraordinar am avut. Aţi observat că de câte ori întrebaţi pe cineva cum a petrecut de revelion toată lumea spune că a fost foarte frumos? De parcă ar fi obligatoriu să fie aşa, iar dacă revelionul a fost unul ratat asta te face şi pe tine un ratat. Cine mă cunoaşte puţin ştie că nu prea pun preţ deloc pe ziua asta, căreia mi se pare că noi, românii, îi acordăm o importanţă exagerată în pregatire şi în cheltuială. Din punctul ăsta de vedere mă potrivesc mai bine cu mentalitatea occidentală unde revelionul nu înseamnă mare lucru.

Ei bine, revelionul meu a fost o zi ca oricare alta, ba chiar o aventură negativă pentru unii, amuzantă pentru alţii. Cei care mă cunosc cât de cât ştiu că am un frate la Londra. Întrucât el a spus că nu mai poate veni în ţară anul acesta, am zis să mă duc eu la el pentru că mereu am făcut revelionul împreună.

El şi-a pus în cap să mergem toţi să vedem la miezul nopţii focurile de artificii de la Ochiul Londrei, numai că bineînţeles că am plecat prea târziu şi traficul era foarte aglomerat. Când a văzut că riscam să prindem miezul nopţii în maşină, a parcat unde a găsit liber, riscând să rămână fără ea, şi am luat-o la fugă pe străzi. Nu-mi venea să cred că asta fac eu în noaptea de anul nou…alerg pe străzi (ale Londrei, ce-i drept, dar totuşi…). Nu am reuşit să ajungem chiar în centru (şi poate mai bine, că erau aproximativ 250.000 de oameni acolo), dar am reuşit să vedem parţial focurile de artificii de pe o stradă pe care ajunsesem în goana noastră. Dacă vreţi să vedeţi pentru ce ne-am agitat, o să înţelegeţi din imaginile de mai jos că merita:

Văzurăm, ne puparăm, ziserăm « la mulţi ani » şi apoi iar la goană spre maşină, cu teama că nu o mai găsim acolo. Maaare bucurie pe fratele meu când şi-a văzut maşina de parcă o primise acum cadou. Deci, anul nou m-a prins alergând şi sper să nu o ţin aşa tot anul pentru că m-am săturat să fac lucrurile în cea mai mare viteză.

Chiar dacă noaptea de anul nou nu a fost ca în ţară (pentru că englezii nu petrec ca noi, iar a doua zi toată lumea era pe străzi de la 10 dimineaţa, ca într-o zi obişnuită de lucru), săptămâna de dinainte a fost extrordinară pentru că am apucat să văd ce e mai frumos din Londra, cred eu. Muzeele m-au încântat, Albert şi Victoria cel mai mult, apoi British Museum, Muzeul de Ştiinţe Naturale şi Muzeul de Ştiinţă, pieţele ca cea din Camden Tawn, magazinele de pe Oxford Street. Infrastructura lor şi civilizaţia m-au făcut încă o dată să regret că la noi…lipsă.

Sper că aţi avut un revelion frumos, iar dacă nu…remember...it’s just another day…