sâmbătă, 4 iunie 2011

Ştiaţi că apa are memorie?

Aţi auzit, desigur, de multe ori în jurul vostru oamenii spunând că florile cresc mai repede dacă le vorbeşti frumos sau că mâncarea e mai bună dacă e făcută cu dragoste. Aţi crezut probabil, ca şi mine, că sunt poveşti. Dar până la urmă e doar ignoranţă. Pentru că oamenii de ştiinţă au aflat că, de fapt, apa este elementul comun în toate astea pentru că are memorie, adică are calitatea de transmiţător de tipare enegetice şi informaţie. Apa reţine tot ce înseamnă emoţie, sentimente, energie pozitivă sau negativă. Iubirea măreşte valoarea energetică a apei, pe când ura îi reduce energia.
Am aflat toate astea când am dat întâmplător peste un documentar pe net şi n-am putut să nu mă uit la el până la final. Vi-l recomand şi vouă.
Evident că pe mine m-a fascinat influenţa pe care o pot avea sentimentele umane asupra apei. Şi nu puteam să cred că molecule de apă se cristalizează diferit în funcţie de ceea ce le transmitem. În documentar vedeţi cum arată moleculele unei ape căreia i se transmit sentimente pozitive şi cele ale unei ape căreia i se transmit sentimente negative, cât de diferit arată moleculele de apă care "ascultă" muzica clasică de cele ale unei ape care "ascultă" muzica rock. Cum nu puteam să fac eu studii de laborator, să văd cum se cristalizează apa, am încercat să reproduc un experiment din documentar. Am luat două ramuri de la aceeaşi floare pe care le-am pus în apă în acelaşi timp (în documentar erau pahare cu orez). Unui pahar i-am vorbit frumos, iar altuia urât. O să credeţi că am luat-o razna, dar eram foarte curioasă să vad ce se va întâmpla cu florile. Dacă la început cele două răsaduri arătau astfel:

După aproximativ o săptămână arătau aşa:

Cred că se vede diferenţa. Celui căruia i-am vorbit urât (în stânga) nu are rădăcini aproape deloc şi începuse să se ofilească, avea deja două frunze uscate, pe când celălalt (din dreapta) era plin de rădăcini şi foarte verde.

Cei care au animale pot face un alt experiment din documentar. Să pună animelelor în faţa două boluri, unul cu apă de izvor luată direct de la sursă, iar altul cu apa plată, să vadă ce aleg animalele.

O altă idee fascinantă este că frecvenţa de rostire a unei rugăciuni din orice religie este de 8 hertzi, ceea ce corespunde frecvenţei de oscilaţie a câmpului magnetic terestru. De aceea, o rugăciune rostită cu iubire produce o structură armonică în apă, iar apa se află într-o anumită proporţie în toate alimentele, dar şi în noi înşine (aproximativ 70%). Specialiştii au demonstrat că apa sfinţită are o structura superioară foarte stabilă. De aceea nu se strică în timp.

Concluzia specialiştilor era ca la masă să ne aşezăm bine-dispuşi şi să nu fim în preajma unor persoane distructive, rele, pentru că asta va avea impact asupra sănătăţii noastre. Dar mai ales să avem grijă ce emoţii revarsăm asupra celor din jur şi asupra noastră pentru ca totul se reţine în structura organismului.



2 comentarii:

  1. Am citit cate ceva despre memoria apei si mi s-a parut interesanta si ideea ca apa e cea care ne leaga de un anumit loc ("pamantul ne cheama" devine o expresie imprecisa pentru ca nu e foarte clar care parte din pamant ne cheama).Daca apa dintr-o zona are o structura specifica si noi suntem 70% apa de acelasi fel , cu siguranta schimbarea zonei in care locuim ne "tulbura".
    Apa sfintita e un subiect fascinant intr-adevar ,Madonna stie (de asta cheltuie in fiecare luna 10 000$ pe apa).
    Mi-a facut placere sa aflu ca "profa de romana scrie pe blog ba".
    Alex Oprea

    RăspundețiȘtergere
  2. Multumesc pentru mesaj. Da, nu am pomenit niciodata de blog...desi asta poate fi o modalitate foarte buna de apropiere de voi. Insa nu eram deloc convinsa ca unii dintre colegii tai ar fi stiut sa "managerieze" foarte bine aceasta apropiere. Stiu insa ca in tine pot avea un parener egal de discutie...asa ca te mai astept si alta data cu observatii/replici/contraopinii.Deocamdata, bafta la examene!

    RăspundețiȘtergere