luni, 13 iunie 2011

Care este cea mai bună apă de băut?

Ca o consecinţă firească articolului despre apă am început să studiez ce fel de apă ar fi mai bine să beau având în vedere ca eu consum apă în cantităţi industriale, deci este ceea ce ajunge în organismul meu în proporţia ce mai mare. Şi după zeci de căutări pe internet, articole studiate, am ajuns la concluzia că există din nou, foarte multe lucruri despre apă pe care nu le ştiam ca de exemplu că dopurile de la apele plate sau minerale au o semnificaţie. Cine naiba ştia asta şi de ce nu există mai multă informare?

Dintre zecile de informaţii citite, cele mai multe lămuriri mi le-a adus un studiu realizat de trei cercetători ştiinţifici de la Facultatea de Ştiinţa Mediului din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj Napoca, realizat în anul 2008, studiu care ne dă indicii despre calitatea apelor potabile şi minerale din Romania.

APE STUDIATE

Cele 36 de probe analizate au fost: Borsec apa plată şi carbogazoasă, Bucovina apa plată şi carbogazoasă, Poiana Negri natural carbogazoasă şi carbogazoasă, Carpatina Forte şi Light, Izvorul Minunilor Stâna de Vale şi Izvorul Minunilor plată, Roua Munţilor carbogazoasă şi plată, Dorna carbogazoasă şi plată, Tuşnad albastru, Izvorul nou (Izvorul Zânelor) şi Tuşnad verde, Rarăul naturală carbogazoasa, Biborteni Forte (mov) si lejera(verde); Zizin, Talea, Sport Calipso plată, Lipova naturală, Saint Amand, Vera Aqua, Evian, Vittel, Perrier, apa de izvor din municipiul Cluj Napoca zona Cora, apa de izvor din Zalau – Izvorul Crasnei, apa de izvor din municipiul Blaj, apa potabilă de la retelele municipiului Cluj Napoca şi Zalău.

LEGISLAŢIA ÎN VIGOARE

În acest scop, s-au studiat 30 de mărci diferite de ape îmbuteliate existente pe piaţa de retail din Romania (25 româneşti şi 5 straine). Apoi s-a stabilit compatibilitatea lor cu legislaţia apelor potabile din Romania, reglementată de Legea 458 /2002 şi completată de Legea 311/2004. Conform acestor legi: concentratia maximă admisă (CMA) pentru sulfat este 250mg/L, pentru clorură 250mg/L, pentru sodium 200 mg/L, pentru ionii de calciu 100 mg/l şi pentru ionii de magneziu 50mg/L. În cazuri exceptionale, pentru anumite ape minerale forte, se admit concentraţii maxime exceptionale (CMAE) de sulfaţi maxim 400 mg/L, calciu maxim 180mg/L şi magneziu maxim 80mg/L.

APE CARE NU RESPECTĂ LEGISLAŢIA ÎN VIGOARE

Rezultatele obţinute arată că doar 26 de probe din cele 35 analizate respectă, în linii mari, legislaţia, adică 74,28 % din probe. Apele carbogazoase Borsec, Poiana Negri ambele probe, Bucovina carbogazoasă, Dorna carbogazoasă, Tuşnad albastru şi verde şi Biborteni forte au pH 5,5, adică sub limita minimă admisă de legislaţia în vigoare. Concluzia: apele noastre minerale sunt destul de proaste.

Apele minerale carbogazoase Tuşnad verde şi albastră, Borsec, Poiana Negri ambele probe, Dorna carbogazoasă, Biborţeni forte şi lejeră au o concentraţie prea mare de ioni de calciu, peste limita maximă admisă în cazuri excepţionale (180mg/L).

Apa minerală carbogazoasă Borsec, cele două probe de apă Biborţeni şi probele de Tusnad verde şi albastră, depăşesc concentraţia maximă admisă excepţional pentru ionii de magneziu (conţin mai mult de 80mg/L).

Concentratia maximă de sodium a fost depăşită, de asemena, de către patru probe: Biborţeni forte şi lejeră, Poiana Negri carbogazoasă şi natural carbogazoasă, care conţin mai mult de 200mg/L, aşa cum este prevăzut de legislaţia în vigoare.

Concentraţia ionilor de clorură şi sulfaţi a fost respectată de toate probele de apă analizate de cercetatorii clujeni. În raportul prezentat de echipa Universităţii din Cluj, se arată ca doar 15 din cele 35 de probe analizate respectă integral, toate normele legislative în vigoare.

EFECTUL UNOR APE PLATE ASUPRA SĂNĂTĂŢII

Consumul regulat de ape minerale carbogazoase cu conţinut prea ridicat de sodium, calciu şi magneziu sau cu un pH impropriu, pot conduce în timp la îmbolnăvirea rinichilor, stomacului şi ficatului şi la agravarea bolilor cardio-vasculare. Aceste sortimente de ape minerale forte îmbuteliate nu sunt recomandate pentru consum regulat sau îndelungat: Biborţeni, Borsec, Tuşnad, Dorna, Poiana Negri, Izvorul Minunilor.

CONTRAINDICAŢII APE PLATE

· pentru persoanele care suferă de afecţiuni cardio-vasculare - este contraindicat consumul regulat de apă minerală carbogazoasă cu conţinut ridicat de sodium;

· pentru persoanele care suferă de boli ale rinichilor - este contraindicat consumul regulat de apă minerală carbogazoasă;

CELE MAI BUNE APE PLATE DIN ROMÂNIA

În concluzie, o apă ideală de consum zilnic trebuie să fie necarbogazoasă, bogată în ioni de calciu şi magneziu, dar săracă în sodiu, cloruri, nitraţi şi sulfaţi şi doar o parte dintre apele plate, minerale şi carbogazoase comercializate în Romania respectă aceste standarde de calitate. Ele sunt: Borsec apă plată, Carpatina Forte şi Light, Roua Munţilor carbogazoasă şi plată, Dorna plată, Perla Harghitei minerală, Zizin, Sport Calipso apa plată, Lipova naturală, Vera Aqua, Evian, Vittel şi Perrier.

SEMNIFICAŢIA CULORII DOPURILOR DE PE APELE PLATE

Ca urmare a acestui studiu, cercetătorii clujeni au propus standardizarea de către toţi producătorii de ape îmbuteliate din România, a unei culori pentru capac, în funcţie de gradul de mineralizare al apei îmbuteliate, astfel încât consumatorii să înţeleagă mai bine ce cumpară din magazine şi efectele apei minerale pe care o consumă asupra stării lor de sănătate.S-a propus următorul standard:

· Capacul alb - pentru apele cu conţinut redus de minerale;

· Capacul albastru - pentru apele cu un conţinut mediu de minerale, ape de izvor;

· Capacul verde - pentru apele minerale carbogazoase naturale;

· Capacul mov - pentru apele minerale îmbogăţite sau forte, ape minerale medicinale.

CONCLUZII

În concluzie, apa ideală de consum zilnic ar trebui să fie necarbogazoasă, bogată în calciu şi magneziu, dar săracă în sodiu, cloruri şi sulfaţi. Este deci recomandată citirea cu atenţie a tabloului chimic de pe eticheta produsului şi în cazul apei. Deşi am aflat că apa plată cea mai bună este BORSEC, se recomandă schimbarea periodică a sortimentelor de ape plate şi minerale consumate din cauza compoziţiei lor chimice diferite. La un moment dat ne sunt necesare şi alte elemente decât cele din apa pe care o consumăm zilnic.

O alternativă ar fi apa ionizată...dar despre asta într-o postare viitoare...

Sursa: http://robertinob.wordpress.com/2010/05/03/cat-de-sanatoasa-este-apa-minerala-sau-plata-pe-care-o-bem-zilnic/

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu