Dihotomia suflet/trup

În mod sigur, de-a lungul vieţii toţi ne-am confruntat cu această scindare între suflet şi trup şi de multe ori ne-am pus problema de ce naiba trupul nu ascultă de suflet. De ce nu putem comanda inimii pe cine să iubim, de ce nu putem alege exclusiv raţional pe cel care ştim că ar fi cel mai potrivit pentru noi? M-am confruntat cu această problemă şi pot să spun că mi-a rupt inima în două. M-am întrebat de ce naiba m-am simţit atrasă fizic de bărbaţi care ştiam că nu merită nimic din partea mea, dar nu m-am simţit atrasă fizic de fiinţa care ar fi meritat cel mai mult asta. Curios este că în prima situaţie am putut să controlez sentimentele şi pot să controlez mereu această atracţie când este direcţionată spre cine nu trebuie, spre cine nu cred eu că merita. În schimb, în cea de-a doua situaţie, controlul nu funcţionează. Nu pot comanda spre cine să direcţionez atracţia fizică. Şi sincer, mă stresează situaţia. Un prieten mi-a zis că pofta de mâncare vine şi mâncând, dar în cazul meu nu prea funcţionează pentru că, dacă manânc, eu mă satur repede…aşa că…
Oricum, astăzi a început postul Crăciunului şi cred că e cea mai bună perioadă să ne punem în acord sufletul cu trupul. Azi dimineaţă am stat în cumpănă dacă să ţin postul alimentar sau nu…În frigider mai aveam destul lapte şi brânză…şi cum nu mă îndur să arunc mâncarea…m-am hotărât să nu renunţ decât la carne deocamdată. Poate reuşesc să-l respect câteva săptămâni, dar de obicei îl evit pentru că mă îngraşă…atâtea făinoase şi carbohidraţi…
În schimb sunt hotărâtă să respect postul sufletesc, spiritual, să mă purific de stările negative şi să am de sărbători o stare foarte faină de linişte şi echilibru. Vă doresc şi vouă acelaşi lucru !