Gala Premiilor Oscar 2012

După cum aţi văzut nu am mai revenit pe aici cu previziunile mele de Oscar, din lipsă de timp şi de chef, ce-i drept...Dar aseară am văut ceremonia Oscarurilor şi trebuie să comentez.

Fără îndoială marele pierzător al serii a fost “The Help”, iar marele căştigător “The Artist”. Dacă eu, împăciuitoare, aş fi dat premiul pentru cel mai bun film unuia şi pentru cel mai bun regizor celuilalt, “The Artist” a luat tot ce era mai important: pe lângă cele două amintite mai sus şi premiul pentru cea mai bună muzică (Ludovic Bource), cele mai bune costume (Mark Bridges), dar mai ales pentru cel mai bun actor: Jean Dujardin. La această categorie ocilam între el şi Demian Bichir, actorul din „A Better Life”. E prima dată când îl văd în vreun film, dar mie mi-a ajuns direct la suflet, interpretarea lui mi s-a părut atât de credibilă, de umană, încât m-a emoţionat până la lacrimi. Cu sufletul i-aş fi dat lui premiul, cu mintea lui Jean Dujardin.

Dacă la actori lucrurile mi-erau relativ clare, la actriţe mi-era foarte greu să decid. Toate mi s-a părut că au făcut roluri extraordinare. Dar cele mai solicitante au fost, desigur, cele interpretate de Viola Davis şi Meryl Streep. Cea din urmă a fost şi marea câştigătoare, deşi este al treilea Oscar pentru ea şi cea de-a şaisprezecea nominalizare. Este, fără îndoială, cea mai bună actriţă în viaţă.

La categoria roluri secundare am putut vedea şi singurul premiu pentru „The Help” obţinut de Octavia Spencer, în timp ce actorul cel mai bun a fost desemnat Christopher Plummer - "Beginners".

La scenariu mi s-a adeverit previziunea şi: "Midnight in Paris" (Woody Allen) a luat Oscarul pentru cel mai bun scenariu original, iar "The Descendants" (Alexander Payne, Nat Faxon, Jim Rash) pentru cel mai bun scenariu adaptat. „Hugo” a obţinut mai multe premii la capitole tehnice precum efecte vizuale, mixaj de sunet, montaj de sunet, imagine, regie artistică. Nu sunt o specialistă în acest domeniu, dar recunosc că filmul a arătat foarte bine din aceste puncte de vedere. Celelalte premii le puteţi vedea mai jos:

Cel mai bun film: "The Artist"

Cea mai buna actrita: Meryl Streep - "The Iron Lady"

Cel mai bun actor: Jean Dujardin - "The Artist"

Cel mai bun regizor: Michel Hazanavicius - "The Artist"
Cel mai bun scenariu original: "Midnight in Paris" (Woody Allen).

Cel mai bun scenariu adaptat: "The Descendants" (Alexander Payne, Nat Faxon, Jim Rash).

Cel mai bun actor in rol secundar: Christopher Plummer - "Beginners".

Cea mai buna actrita intr-un rol secundar: Octavia Spencer - "The Help".

Cel mai bun film strain: "A Separation", de Asghar Farhadi (Iran).

Cea mai buna muzica: "The Artist" (Ludovic Bource).

Cea mai buna melodie originala: "The Muppets" - "Man or Muppet" ( Bret McKenzie).

Cel mai bun film de animatie: "Rango" (2011), de Gore Verbinski.

Cel mai bun documentar: "Undefeated" (Daniel Lindsay, T.J. Martin, Rich Middlemas).
Cel mai bun scurtmetraj de fictiune: "The Shore", de Terry George si Oorlagh George.

Cel mai bun scurtmetraj documentar: "Saving Face", de Daniel Junge si Sharmeen Obaid-Chinoy.

Cel mai bun scurtmetraj animat: "The Fantastic Flying Books of Mr. Morris Lessmore", de William Joyce si Brandon Oldenburg.
Cele mai bune efecte vizuale: "Hugo" (Robert Legato, Joss Williams, Ben Grossmann, Alex Henning).

Cel mai bun mixaj de sunet: "Hugo" (Tom Fleischman, John Midgley).

Cel mai bun montaj de sunet: "Hugo" (Philip Stockton, Eugene Gearty).

Cel mai bun montaj: "The Girl with the Dragon Tattoo" (Kirk Baxter si Angus Wall).

Cea mai buna imagine: "Hugo" (Robert Richardson).

Cea mai buna regie artistica: "Hugo" (Dante Ferretti, Francesca Lo Schiavo).

Cele mai bune costume: "The Artist" (Mark Bridges).

Cel mai machiaj: "The Iron Lady" (Mark Coulier, J. Roy Helland).

Oscaruri 2012

Dragilor, sunt într-o minivacanţă de iarnă, aşa că mi-am făcut timp să mai scriu şi pe aici. Nu o să scriu despre căderea guvernului şi despre schimbări, că oricum apele sunt tulburi, ci despre filme.

Este prima dată când, o să mă uit la Oscaruri ca o cunoscătoare pentru că am reuşit să văd mare parte din filmele nominalizate şi pot să-mi fac propriile pronosticuri. Trebuie să preziez că am văzut filmele la cinema, iar pe cele care nu au apărut încă la noi, la Londra, cât am fost la fratele meu, că acolo rulau în cinema. Asta ca să nu fiu acuzată de piraterie:)

Nu sunt o specialistă, nu ştiu care or fi criteriile Academiei (oare or avea şi ei un barem cum am eu la corectare?), dar eu pot să fac un top al preferinţelor mele. La categoria “cel mai bun film” au fost nominalizate:

· Moneyball - Michael De Luca, Brad Pitt, Rachael Horovitz

· War Horse - Kathleen Kennedy, Steven Spielberg

· The Descendants - Jim Burke, Alexander Payne, Jim Taylor

· The Help - Michael Barnathan, Brunson Green, Chris Columbus

· The Tree of Life - Terrence Malick

· The Artist - Thomas Langmann

· Hugo - Martin Scorsese, Graham King

· Extremely Loud and Incredibly Close - Scott Rudin

· Midnight in Paris - Stephen Tenenbaum, Letty Aronson

Mărturisesc că oscilez între “The Help” şi “The Artist”. Dacă ar fi să împac ambele tabere aş da premiul pentru cel mai bun film pentru primul şi cel pentru cel mai bun regizor şi imagine celui de-al doilea.

· “The Help” are o poveste care atinge probleme sensibile ale societăţii americane, dar şi umane, în general, este bine realizat, complex - urmăreşte câteva destine individuale şi de aceea mi se pare că are cele mai mari şanse.

· “The Artist” este o întoarcere în timp, la filmele mute. Eu sunt sigură că există foarte mulţi compatrioţi care n-au văzut nici măcar un film mut şi care nu vor fi deloc încântaţi să vizioneze aşa ceva. De fapt, am citit că şi americanii după ce au văzut la cinema că au de-a face cu un film mut, au ieşit din sală şi şi-au cerut banii înapoi pe bilete. În epoca filmelor 3D sau 4D să mai ai răbdare pentru aşa ceva? Filmul însă este fermecător, actorii foarte expresivi, muzica faină, imaginea…, eu vi-l recomad…măcar ca pe ceva insolit, dacă nu descoperiţi mai mult.

· “The Descendants” mi-a arătat un alt George Clooney. Face un rol diferit de ce joacă el de obicei, ceea ce i-a adus o nominalizare la categoria cel mai bun actor. Filmul e o dramă de familie, care mi-a plăcut, dar nu m-a surprins în vreun fel.

· “Midnight in Paris ” - un film marca Woody Allen. Cu toate că actorul din rolul principal, Owen Wilson, mi-e total antipatic, filmul m-a captivat până la urmă. Asta mai mult pentru că e ca un test de cultură generală prin pleiada de artişti care se succedă pe ecran. Nu pot să nu recunosc că şi eu m-am gândit cum ar fi dacă aş fi putut călători în timp şi aş cunoaşte oameni ca Fizgerald, Hemingway, Picasso, Dali, Bunuel etc. Pentru asta i-aş da Oscar la scenariu.

· “The Tree of Life” este un film foarte metaforic. Trebuie urmărit cu atenţie pentru a fi înţeles. Nerecomandat celor amatori de acţiune şi senzaţii tari. Acţiunea este destul de lungită, presărate de pauze meditative, interogaţii retorice, calupuri de imagini simbolice, iar finalul e deschis…Eu i-aş da premiul pentru imagine…

· “Moneyball” e o un film despre baseball, inspirat dintr-o poveste reală a unui fost jucător, devenit manager la Oakland Athletics. Pentru că are un buget mic, e nevoit să găsească o soluţie pentru a face o echipă bună, cu care să câştige campionatul. Soluţia i-o dă un economist pe care-l angajează şi care-l ajută să selecţioneze pe baza unor statistici făcute de calculator jucători ieftini, dar promiţători. Dacă metoda a funcţionat...rămâne să vedeţi...

· „War horse” – o poveste despre prietenia dintre un tânăr şi calul lui. Pe mine nu m-a impresionat foarte mult ca mesaj, poate pentru că este un clişeu, am văzut prea multe filme pe tema asta. Unele scene sunt emoţionante, filmul e bine făcut, poate câştiga nişte Oscaruri la capitole tehnice, dar sincer nu ştiu ce caută la categoria „cel mai bun film”.

· “Hugo” este povestea unui orfan care trăieşte într-o gară şi trece prin aventura vieţii încercând să repare un robot lăsat de tatăl lui. Puştiul din rolul principal are cei mai albaştri ochi pe care i-am văzut vreodată. Văzut după „The Artist”, mi-a părut aşa ca o introducere...nu pot să spun că m-a prins.

· “Extremely Loud and Incredibly Close” are ca personaj principal tot un băieţel, Oskar, în vârstă de nouă ani, care e un inventator amator, creator de bijuterii, astro-fizician, interpret la tamburină şi pacifist – un copil minune. Şi el e convins că tatăl lui i-a lăsat un mesaj secret, doar că el, spre deosebire de Hugo are cheia şi caută la ce se potriveşte, pe când Hugo are robotul şi caută cheia. În fine, nu cred că acest film are şanse la titlu...

Despre celelate categorii...data viitoare. Seara bună!